Mi-ai spus sa caut un motiv sa ma bucur
Si am gasit o mie de motive.
Mi-ai spus sa caut motive zilnic
Si asta caut fara sa ma supar.
Mi-ai spus sa fiu doar eu
Si asta am inceput sa fiu zilnic,
Fara sa ma supar, fara sa critic,
Mi-ai povestit de un nou inceput
Si am inceput sa ma caut pe mine,
Intre idei neincepute si ganduri fara de sfarsit,
Mi-ai spus atatea, incat nici nu mai tin minte!?
Mi-ai spus ca fiecare inceput are frumusetea lui
Si ca nu exista sfarsit decat atunci cand incetezi sa mai cauti!
Mi-ai spus ca fiecare copac renaste,
Doar atunci cand ramane fara frunze!
Mi-ai spus ca lucrurile frumoase
Apar atunci cand te astepti mai putin.
Mi-ai spus sa nu cred in lucruri marunte
Si ca fiecare clipa poate recrea un destin!
Mi-ai spus atatea despre mine
Si sa ma pot privi in oglinda!
Mi-ai spus ca caut oameni frumosi si nu vesminte
Si la fel mi-ai spus,
Sa nu caut acolo unde cautarea nu are rost!
Mi-ai spus o mie de cuvinte
Si ma intreb, ce m-as fi facut fara tine!
M-ai invatat sa privesc cerul
Si sa ma bucur ca merg!
M-ai invatat sa privesc oameni
Si sa ma bucur ca sunt!
M-ai invatat sa privesc tot ce e frumos,
In fiecare zi fara incetare!
Oare ce s-ar fi intamplat,
De nu m-ai fi invatat toate astea?
M-ai invatat ca:
“Frumusetea e in ochiul privitorului”
Si sa nu ma amagesc prin cuvinte!
M-ai invatat ca orice om care apare,
Poate fi si bun si rau!
Oare as mai fi eu? De nu as fi invatat toate astea?
Mi-ai spus sa tac si sa ascult
Si mai apoi ca sa caut!
Si m-ai invatat ca asa va fi,
Toate cum au fost randuite!
M-ai invatat sa fiu vesel mereu
Si sa nu ma intristez din nimicuri!
M-ai invatat ca nu toate zile sunt la fel,
Dar ca si cea mai mohorata zi,
Se poate schimba intr-o clipa!
La fel de multe m-ai invatat si despre mare
Si despre campuri si despre flori!
Si m-ai invatat sa le privesc,
Cum ar fi prima data.
Sa le privesc si sa ma bucur,
Chiar daca le vad de o mie de ori!
Atat de multe ai spus,
Incat nici nu stiu daca le-as putea tine minte,
Dar ele apar zi de zi.
Mi-ai spus si ca uitarea,
Iti poate vindeca o rana.
Si mi-ai mai spus,
Sa strang amintiri zi de zi!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Categories: ... poezie

Adrian

M-am nascut intr-un orasel mic de provincie, e locul unde am descoperit dragostea fata de natura, fata de porumbei fata de oameni, e locul care m-a fascinat si locul care mi-a daruit cele mai multe bucurii. Cand uit ca sunt mai bine de 20 si ceva de ani de cand lucrez in IT, ascult jazz, sau Blues-rock, din 2017 de cele mai multe ori ascult aceasta muzica pe bicicleta si uneori alergand prin parcuri. As putea spune ca am descoperit sportul la 46 de ani, frumoasa varsta :) Cu toate astea nu mi-e rusine sa ascult muzica de fanfara, e muzica ce am auzit-o pe meleagurile mele. Impartasesc toate aceste bucurii cu cativa Prieteni, nu foarte multi, pentru ca nu sunt atat de darnic, dar nici foarte zgarcit. De multe ori am fost criticat ca privesc doar in alb si negru, dar nu cred ca deosebesc prea bine nuantele de gri...si cred nici nu ma definesc. Cand mai ramane ceva timp, cred eu ca-mi place sa rasfoiesc cate o carte, as prefera istorice...dar nu e musai si nici nu fac o regula din asta. Cand am ceva de spus despre Columbofilie scriu pe www.aspigeons.ro. In rest imi ocup timpul printre servere si script-uri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *